Pustietatea ce se naste din suspine, Miroase-a frig,a haos si a moarte. Si imi doresc sa fiu acum cu tine, Ca sa putem pleca departe.
Caci lumea mea m-apasa mult prea tare, Si rostul nu mi-l mai gasesc. Ma simt enorm de mica intr-o lume mult prea mare, Dar totusi rad,chiar daca pare nefiresc.
La mine-n suflet e-ntuneric si e noapte Dar pe sub umbre,slab lucesc vapai Pierdute printre mangaieri,rasuna soapte Ce ratacesc stinghere-n goalele odai.
Pe strazile pustii,murdare-apare soare M-afund in moarte ca intr-un abis E liniste..nimic nu ma mai doare.. Saruta-ma si totu-mi va parea un vis.
Add as a Friend
Send Message
Leave Comment
Add to Favorites
Use This Skin
Report Abuse
